Orchestra de Cameră din Tallinn a aniversat 25 de ani de activitate

Compozitorul Arvo Pärt și Centrul Arvo Pärt a adresat sincere felicitări Orchestrei de Cameră din Tallinn cu prilejul împlinirii a 25 de anid e existenţă!

Arvo Pärt, Veljo Tormis, Tõnu Kaljuste, Orchestra de Cameră din Tallinn şi Corul de Cameră al Filarmonicii din Estonian (1999). Foto: Tõnu Tormi

Timp de un sfert de secol, Orchestra de Cameră din Tallinn (TCO) a fost una dintre emblemele vieții muzicale estoniene, oferind numeroase momente muzicale unice publicului autohton și mondial.
Încă de la înființare, TCO s-a impus ca unul dintre cei mai remarcabili interpreţi ai lucrărilor semnate de Arvo Pärt, unul dintre primele lor proiecte de anvergură fiind cel din 1993, când Tõnu Kaljuste a înregistrat „Te Deum“ (ECM) semnat de Pärt împreună cu Corul de Cameră al Filarmonicii din Estonia.
TCO a interpretat numeroase lucrări de la Pärt la în cadrul zilelor Arvo Pärt, lansate în 2010. Tot la inițiativa lui Tõnu Kaljuste, orchestra a interpretat concerte cu compoziţiile lui Pärt în marile săli de concerte din Europa, dar și în Carnegie Hall din New York și la Kennedy Center, precum și în Japonia, Mexic și în cadrul altor mari festivaluri muzicale.
TCO a realizat, de asemenea, şi înregistrări unice pentru casa de discuri ECM Records: „Te Deum“ a fost urmat de „Litany“ (1996), „In Principio“ (2009) și „Adam’s Lament“ (2012), ultimul disc fiind recompensat şi cu un premiu Grammy.
Anul 2018 se arată un an plin pentru TCO, încă din luna ianuarie concertând în Olanda, Anglia, Irlanda și Belgia alături de cu Corul de Cameră al Filarmonicii din Estonia. De asemenea, Orchestra de Cameră din Tallinn a fost unul dintre principalii interpreți ai Festivalului Arvo Pärt din Bruxelles.
Dorim şi noi multe succese muzicale Orchestrei de Cameră din Tallinn în deceniile viitoare!

„Simfoniile“ lui Arvo Pärt – un nou CD lansat de ECM Records

Casa de discuri ECM Records va lansa un nou CD cuprinzând cele patru simfonii semnate de Arvo Pärt. Lucrările, din diferite etape de creaţie ale marelui compozitor, vor fi interpretate de de Filarmonica NFM Wrocław condusă de Tõnu Kaljuste.

Arvo Pärt afirmă că fiecare dintre simfoniile sale reprezintă un univers ce merge într-o altă direcţie, ascultătorilor fiindu-le necesară o busolă pentru a afla drumul cel bun.

Lucrările sunt aranjate cronologic, pentru a ne ghida mai uşor în călătoria muzicală a lui Pärt.

Reunind aceste compoziţii Tõnu Kaljuste este de părere că avem în faţă de fapt o singură mare simfonie: „Eu văd lucrările lui Arvo Pärt ca pe o biografie și sper că, având lângă noi acest album, ne putem reaminti ce înseamnă Arvo Pärt. Să nu uităm că el s-a afirmat mai întâi în muzica neo-clasică și serială, continuând cu o compoziție în care a intrudus colajul muzical căreia i-a urmat o lucrare aflată sub influenţa muzicii sacre timpurii și în cele din urmă, prin Simfonia a IV-a, ajungând la o compoziţie confesională, plină de rugăciune, pocăință și patimi”.

Tõnu Kaljuste și Filarmonica NFM Wrocław au înregistrat toate cele patru simfonii la Forumul Național de Muzică de la Wrocław, Simfonia nr. 3 fiind înregistrată în octombrie 2015, iar Simfoniile nr. 1, 2 și 4 în august 2016.

Tõnu Kaljuste a înregistrat numeroase lucrări semnate de Arvo Pärt, editate de ECM, în 2014 fiind premiat cu un Grammy în categoria “Cea mai bună interpretare corală”  pentru “Adam’s Lament” semnat de Arvo Pärt.

CD-ul va fi însoțit de o broșură de 27 de pagini cuprinzând un eseu semnat de Wolfgang Sandner despre simfoniile lui Arvo Pärt.

Albumul va fi lansat pe 20 aprilie.

Are loc premiera mondială a lucrării „Şi am auzit un glas… / Ja ma kuulsin hääle…“

Cu ocazia împlinirii a 800 de ani de la înfiinţarea Universităţii din Salamanca, cea mai veche universitate din Spania, va avea loc un concert extraordinar în data de 18 februarie 2018, în care va avea loc premiera unei noi compoziţii a cappella semnate de Arvo Pärt, „Şi am auzit un glas… / Ja ma kuulsin hääle…“
Ansamblul vocal danez „Ars Nova“ din Copenhaga va interpreta această nouă lucrare în capela Colegiului Fonseca din Salamanca (Capilla del Colegio Mayor Fonseca), sub bagheta lui Paul Hillier. În cadrul concertului intutlat „Old World, New World“ vor mai fi interpretate şi alte lucrări corale semnate de Pärt precum „Bogoróditse Djévo“ (1990), „Virgencita“ (2012/2013) și „Kleine Litanei“ (2015).
Lucrarea „Şi am auzit un glas… / Ja ma kuulsin hääle…“ are la bază un verset din Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul: „Şi am auzit un glas din cer, zicând: Scrie: Fericiţi cei morţi, cei ce acum mor întru Domnul! Da, grăieşte Duhul, odihnească-se de ostenelile lor, căci faptele lor vin cu ei.“ (14:13)
Despre aceste rînduri Arvo Pärt avea să îşi amintească:
„Acest verset mi-a rămas în minte acum 20 de ani, când am aflat că bunului meu prieten și colaborator Konrad Veem, arhiepiscop al Estoniei în Suedia, a plecat la Domnul. Am primit vestea dintr-o epistolă a soţiei sale ce includea acest pasaj al Apocalipsei dintr-o traducere estonă a Sfintei Scripturi. Rîndurile acestea m-au atins profund. De obicei, expresia „odihnească-se de ostenelile lor“ este tradusă literalmente în estonă dar mai există şi o altă versiune ce folosește cuvintele „răsuflînd de ostenelile lor“. Vorbim de cei ce nu mai sunt în lumea noastră, dar care, prin ultima lor suflare, rămîn cu noi. Aceasta este probabil viața veșnică şi de aceea cred că această versiune estonă a textului ne oferă o interpretare unică pentru cea mai mare dintre taine.“
Compoziţia este cu atât mai specială cu cît este interpretată în limba natală a marelui compozitor.
„Şi am auzit un glas… / Ja ma kuulsin hääle…“ a fost scrisă la comanda Universităţii din Salamanca și a Centrului Național de Difuzare Muzicală din Spania (Centro Nacional de Difusión Musical). Pe lângă compozițiile lui Arvo Pärt, programul concertului va mai include și lucrările de Christian Wolff, John Cage, Hernando Franco, Manuel de Sumaya, Alonso Lobo și Abraham Wood.
Ansamblul „Ars Nova“ din Copenhaga va prezenta acelaşi concert şi la Centrul de Arte Regina din Sofia pe 19 februarie și la Salonul Noble de la Diputación din Badajoz în data de 20 februarie.

Ceremonia de decorare a marelui compozitor eston Arvo Part

La data de 20 februarie 2017 a avut loc, la sediul ambasadei, ceremonia de decorare a marelui compozitor eston Arvo Part.

Președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, a conferit maestrului Arvo Part ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer ”în semn de apreciere pentru dăruirea, talentul și spiritul inovator de care a dat dovadă, în întreaga sa creație muzicală, precum și pentru deschiderea arătată față de valorile culturale românești”.

Întrevederea Ambasadorului României cu compozitorul Arvo Part

La data de 19 ianuarie, Ambasadorul României a avut o întrevedere cu marele compozitor eston Arvo Part, la sediul centrului cultural care îi poartă numele, din localitatea Laulasmaa. Cu această ocazie i-a fost făcut cunoscut compozitorului faptul că președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, i-a conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, în semn de apreciere pentru dăruirea, talentul și spiritul inovator de care a dat dovadă în întreaga sa creație muzicală, precum și pentru deschiderea arătată față de valorile culturale românești.

S-a convenit, de comun acord, ca ceremonia decernării înaltei distincții să se desfășoare la Ambasada României din Tallinn, în prima parte a lunii februarie.

Arvo Part este considerat ca fiind cel mai mare compozitor eston contemporan, prin creațiile sale muzicale, pentru orchestră sau cor, caracterizate printr-un stil minimalist, intitulat tintinnabuli, fiind comparat cu Claude Debussy, Bela Bartok sau George Enescu.
Născut la 11 septembrie 1935, în localitatea estonă Paide, a absolvit cursurile Conservatorului de Stat din Tallinn în anul 1963. Datorită neînțelegerilor avute cu autoritățile sovietice care au încercat să cenzureze spiritul liber al compozitorului, profund încărcat de misticism, acesta a emigrat în anul 1980 în Occident trăind alternativ în Germania și Austria. După redobândirea independenței Estoniei în anul 1991, Arvo Part a revenit în țara sa natală iar din 2010 s-a stabilit definitiv în localitatea Laulasmaa, unde, în anul 2015 a fondat Centrul Arvo Part.

“Arvo Pärt – Even if I lose everything” lansat în format DVD

„Arvo Pärt – Even if I lose everything“, un nou documentar semnat de Dorian Supin, a fost lansat în format DVD.

Cel de-al treilea film documentar realizat de Dorian Supin și dedicat lui Arvo Pärt, se dorește a fi un portret extrem de minuțios al compozitor, prezentîndu-l publicului în calitate compozitor, soț, tată și bunic.
Titlul “Chiar de aș pierde tot” este un citat din manuscrisele lui Arvo Pärt, analizate în acest documentar alături de Immo Mihkelson. Amintirile născute de paginile acestor manuscrise, alături de secvențele din viața personală a marelui compozitor, ne arată imaginea profundă a lui Arvo Pärt.
Coloana sonoră a filmului include fragmente din lucrările lui Pärt iar DVD-ul este lansat cu traducere în engleză, germană, franceză, spaniolă, italiană, finlandeză, rusă, japoneză și estonă și însoțit de o broșură în limba engleză conținând eseuri ale cronicarului muzical Immo Mihkelson, muzicologului Toomas Siitan și a regizorului Dorian Supin.
DVD-ul include, de asemenea, traduceri în limba engleză a libretelor prezente în acest documentar.

În Estonia, peste 5 000 de spectatori au fost prezenți la vizionarea documentarului „Arvo Pärt – Even if I lose everything“, propulsând pelicula în topul celor mai vizionate documentare ale anului în Estonia. De asemenea documentarul a fost transmis de televiziunea estonă și de pagina online al ziarului Postimees.
Documentarul a fost produs de studioul Minor Film în colaborare cu Centrul Arvo Pärt, UE și ECM Records.
DVD-ul poate fi comandat de la magazinul online al Centrului Arvo Pärt la www.arvopart.ee sau prin e-mail: info (at) arvopart.ee.
Prețul DVD-ului este de 17 Euro și este disponibil în format PAL și NTSC.

Arvo Pärt – dialecticianul abisurilor

Evenimentul estetic propus de opera lui Arvo Pärt, ne conturează, mai mult sau mai puțin conștient, o dimensiune muzicală ce în fond urmărește revelarea unei coliziuni dialectice. Muzica sa propune două voci antitetice: una subiectivă și cealaltă obiectivă, voci ce transfigurează simpla audiție într-o adevărată contemplare spirituală ce pendulează în încordarea dintre cele două eterne tangente. În mod misterios, ne găsim aruncați într-o tensiune ce ne ține cu tălpile în țărâna din afara Edenului și cu tâmplele la picioarele Divinului. Între paradoxul dialogal al acestor două planuri, muzica lui Pärt creează o eufonie de-a dreptul surprinzătoare. Violența întâlnirii pe aceeași partitură a acestor planuri antitetice nu dărâmă, ci cu atât mai mult, coboară și înalță audiția spre ceva atât de uman și totodată atât de divin.
Însă eternul pe care îl găsim în operele lui Pärt nu se rezoluționează în mântuire, ci în perpetuă asceză, în accentuarea ciudată a infinitului dintre om și divin. Agresiunea contopirii sacrului cu profanul într-o singură experiență muzicală nu aduce arta lui Pärt aproape de noi, ci chiar în noi – în compatibilismul luciferic dintre imaginea divinului și umbra cărnii pe care o purtăm. Știi că Dumnezeu există și totodată știi că Dumnezeu e mort. Acesta e paradoxul său – venerează Dumnezeul pe care l-a ucis.
Coagularea nuanțelor prezentate de Pärt nu ne înalță simțurile[*], acestea fiind sugrumate în abisurile vanității noastre estetice de a cuprinde frumosul, ci ne coboară în contemplație. Operele lui Arvo Pärt nu participă la frumos, ci la tăcere.

Foto: ECM Records

Foto: ECM Records

Sinteza structurii dialectice ce o găsim într-o piesă compusă de el nu este prezentarea unui plan ideal, dimensiunea paradisului fiind încă prea departe. Intervențiile muzicii lui Pärt ce par a se înălța apoteotic spre paradis sunt în fond spasmele mistice ale ascetului ce pare a se avânta în sânul divinului. Extazul mistic este umbrit mereu de același element morbid : liniștea. Intensitatea izbutirii de transcedere spre divin este compensată de o radicală revenire la aceeași misterioasă tensiune. Totuși, teodiceea din spatele experiențelor muzicale propuse de Pärt dă naștere unei realități tranșante – tăcerea e mai deplină în umbra strigătului. Radu Gyr formula această dialectică prin elocvența versurilor :
,,Căci nu te-nalți în slăvi până nu cazi
cu fruntea grea în pulberea amară.
Și dacă-nvii cu cântecul de azi
e c-ai murit cu lacrima de-aseară.’’(Antiteze)
Deși dialogul structural se regăsește în ambivalența dintre dansul complex al notelor (vocea lui Adam) și linia simplă a unei singure note (vocea celui de-al doilea Adam)[**], finalitatea nu o găsim în metanoia[***], ci într-o contemplație apofatică. Pärt insistă pe păstrarea atenției și a contemplării asupra tumultului uman, în umbra grației. L-am căutat pe Hristos în muzica lui Arvo Pärt și l-am găsit doar pe cruce. La el nu există înviere încă. Există doar omul frânt sub coasta frântă a lui Hristos. Oare va ajunge Pärt să își împingă degetul în palmele mântuitorului înviat? Oare vom găsi înainte de final un ultim elogiu muzical adus de Pärt învierii? L-am căutat pe Hristos în muzica lui Pärt, și l-am găsit suferind cu noi pe cruce.
În acest sens formal, Arvo Pärt nu a fost niciodată un compozitor de muzică, ci un dialectician. El nu înlănțuie notele, ci doar pune pauze între ele, crâpând falsa armonie și dezvâluind bezna virginală a mizerului și a morții. Trebuie să urăști tumultul repetitiv al oglindirii sinelui în operele sale. Te cutremuri ca un abur pe culmile notelor ce se sparg ca un val în tine. Totuși agresiunea regăsirii în decadență a sinelui e paradoxal scăldată în esența constantă a harului – acea linie eterică a iertării. Armoniile, tonurile, vibrațiile, nu își mai au rostul în arta lui Pärt. Singurul element ce mai are sens e epitaful sunetelor – liniștea infinită dintre om și absolut, moartea rezonanței, corul muților, ecoul tăcerii.

Ştefan BÂRZU

[*] Idee antiestetică din punct de vedere terminologic (αἰσθητικός – aisthetikos – derivat din αἰσθάνομαι – aisthanomai (=percep, simt)

[**] Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel 15:47 – ,,Omul cel dintâi este din pământ, pământesc; omul cel de-al doilea este din cer.’’

[***] Μετάνοια – metanoia = schimbarea minții